Într-o după-amiază leneșă de vară, pe terasa muzeului nostru din Zagreb, serveam o cafea de una singură, contemplând un grup de turiști care încercau să surprindă frumusețea perisabilă a momentului cu smart phone-urile lor cocoțate pe tijele metalice pentru selfie. Am fost trezită din visul meu de zi de vocea unui ghid englez care explica cum a apărut Museum of Broken Relationships: „Totul a început ca o glumă făcută de doi artiști care tocmai se despărțeau …” Cuvintele lui de introducere au produs o chicotire veselă, sub pălăriile de paie și sub șepcile de baseball, care m-a făcut să tresar atât de tare încât aproape că mi-am vărsat cafeaua. Adevărat, Museum of Broken Relationships a fost inspirat din relația romantică a lui Dražen și a mea, dar cu siguranță nu a fost o glumă. Aproape că am vrut să fug spre grup pentru a contrazice povestea ghidului. Am fost oprită de impresia rapidă că muzeul și povestea lui nu ne mai aparțineau nouă. Sau, nu doar nouă. Și atunci am ales să mă amuz și eu.

Au trecut aproape paisprezece ani de la acea seară, când Dražen și cu mine ne-am așezat la masa din bucătărie, din micuța casă pe care o împărțeam, încercând să salvăm cea mai bună parte a iubirii noastre scăpate în uitare. Eram obsedați de convingerea că momentele pe care le-am trăit împreună au rămas prezente în obiectele banale, cotidiene, care ne pândeau din fiecare colț al casei ca niște martori tăcuți ai despărțirii noastre. Acea conversație târzie de noapte, plină de reminiscențe și regret, a dat naștere, într-un fel, ideii simple de a colecta obiectele care erau prea dureroase pentru noi pentru a le mai păstra, precum și cele ale câtorva prieteni care au îndurat și ei despărțiri similare. Am făcut o instalație în timpul unei expoziții de artă și le-am afișat anonim într-un container, folosind poveștile foștilor lor proprietari sub forma unui text unic. Am denumit acest loc ” Museum of Broken Relationships ”. Instalația a atras imediat atenția publicului internațional și s-a rostogolit ca un bulgăre de zăpadă de-a lungul anilor, devenind o expoziție internațională prezentată în patruzeci și opt de orașe de pe glob: de la Cape Town la Alta, de la San Francisco la Tokyo și multe alte locuri minunate între ele.

În 2010, am decis să înființăm un muzeu permanent, din cărămidă și mortar, în Zagreb, care găzduiește colecția noastră în continuă creștere. Până în ziua de azi, aproape trei mii de obiecte și povești au fost încredințate în grija muzeului. Acestea surprind imagini despre relațiile umane din întreaga lume în ultimele sute de ani, adesea opuse provocărilor politice, etice și sociale ale vremurilor. Ne-am simțit întotdeauna privilegiați și recunoscători când am admirat aceste povești și obiecte. Se simte aproape ca o conversație intimă și sinceră cu o persoană dintr-un ținut îndepărtat pe care nu ai mai întâlnit-o până acum. O persoană care, fără a fi fizic prezentă, te duce de mâna într-o călătorie empatică, pe linia memoriei, până în adâncul inimii umane.

Primul obiect al muzeului

Museum of Broken Relationships s-a inspirat din experiența personală a fondatorilor săi Olinka Vištica și Dražen Grubišić.

În mijlocul resturilor care-i înconjurau, a existat un obiect banal care a lipit surprinzător de bine piesele  amintirilor, eliberând trecutul și regretele prezente. Micuța jucărie săltăreață, simbol banal al naturii tranzitorii a relației, a devenit primul obiect în jurul căruia s-a construit muzeul.